M-am intalnit cu Adrian Oianu intr-o dupa-amiaza de sambata, la show-room. Ceea ce credeam ca va fi o intalnire
scurta, de o jumatate de ora, s-a transformat intr-o dupa-amiaza placuta de duminica. In primul rand, pentru ca Adrian vorbeste cu pasiune despre femeia cu personalitate, despre perioada petrecuta in Turcia dar si despre stilul vestimentar masculina. Dupa o perioada lunga, petrecuta in afara Romaniei, a revenit in tara pentru ca simte ca aici este nevoie de el, ca aici poate sa aduca o schimbare in bine, sa transforme oamenii. Sa invete fetele tinere sa apeleze la designer si nu la croitoresele bunicii. “Indirect educam, asta e si utilitatea noastra. Oamenii nu inteleg. Inca se duc in cartiere si isi fac haine la comanda. Romanul crede ca se pricepe la toate. Multe fête, obisnuite de la mama, de la bunica, se duc la croitorese. Acestea le iau o caldare de bani si le fac niste bazaconii. In Romania au aparut niste designeri care iti ofera un lucru, de care nici o croitoreasa nu e capabila. Sa nu mai vorbim de actualitate,”spune Adrian. “ In luna noiembrie, Adrian Oianu va prezenta colectia de toamna.
Despre tendinte si barbati bine imbracati
Ce inseamna un barbat bine imbracat?
Un barbat bine imbracat, este in primul rand, un barbat sanatos, un barbat care isi respecta corpul. Dupa care ii pui o camasa, un sacou si un pantalon si e ok. Trebuie sa existe o grija legata de trupul tau, pe care barbatii romani o neglijeaza. Dar asta cred ca vine de la femei. Pentru ca femeia nu are pretentia asta de la el. Pentru ea e suficient sa ii dea bani si sa o intretina. In alte tari europene, barbatii sunt atenti cu ei insisi. Vorbesc fara sa simti misoginismul, ceea ce reprezinta o mare eleganta, la fel ca si capacitatea de a asculta. In ceea ce priveste hainele, fiecare trebuie sa se adapteze la viata pe care o are. Un barbat care se imbraca formal, intr-un costum, arata extraordinar de bine. Nu trebuie sa fie neaparat costumul clasic, sinistru. Daca ai o viata activa, costumul poate fi mai sport, mai lejer. Elegant in Europa inseamna sa fii atent cu corpul tau si hainele sa stea pe tine.
Care sunt tendintele pentru acest sezon in materie de moda barbateasca?
Pantalonii se scurteaza foarte mult si hainele sunt un pic mai formale. Camasa este alba. Revin balonzainele, trenciurile, palariile – eu sunt mare adept. Mie imi place. Moda barbateasca incearca sa reintoarca la radacini. Mi se pare interesant pentru ca o astfel de vestimentatie obliga barbatul la anumite gesturi, ii schimba foarte mult atitudinea. Si arata bine si band o bere Peroni. Merita sa vedem, e frumos.
De regula, tii cont de tendinte in stilul tau vestimentar?
In mare. Mi s-ar parea un pic exagerat acum. O faceam cand aveam 20 de ani. La varsta mea, m-am relaxat cu carpele. Imi place sa fiu atent, dar dincolo de asta ma intereseaza mult confortul, sa ma simt eu bine, si o anumita flexibilitate. Imi place sa port sneakers la costume.
Care este tinuta preferata pentru un eveniment?
Tuxedo. Daca poti sa porti tuxedo, poarta tuxedo.
Ce recomanzi in timpul zilei?
Eu port camasa si pantaloni. Tot timpul am o palarie sau o sapca, ceva de genul asta. Imi plac trenciurile, jachetele, sacourile cu Lycra, care iti dau confort sa poti sa te misti, sa conduci. Important e sa ai camasi frumoase si sa fii atent la cateva piese confortabile.
Care e cel mai important accesoriu barbatesc?
Cred ca ceasul dar nu cred in accesorii barbatesti, ma sperie idea. Daca esti Indian, iti pui un colt de urs la gat. Asta inteleg. Dar in societatea noastra, nu cred in asa ceva. Poate in tatuaje… de ce nu? Cred ca e o cale buna de a arata, cateodata, o parte a caracterului tau si a fi deschis si hotarat legat de aceasta.
Ce impact a avut moda italiana asupra ta?
Hainele barbatesti se fac in Italia. Punct. Singurii producatori de haine barbatesti sunt italienii. Industria modei barbatesti este din Italia. Oriunde te uiti pe planeta asta, hainele barbatesti sunt italiene. Nu se poate sa traim altfel decat cu moda italiana. Toata viata m-am uitat acolo. Pentru mine, toate hainele vin Italia mai mult sau mai putin. Ca barbat, daca vrei sa te imbraci, trebuie sa te imbraci cu lucruri italiene.
Etapele unei maturizari artistice sus
Ai fost plecat din Romania niste ani buni. Cum este Turcia din punct de vedere al industriei de fashion si al stilului vestimentar masculin?
Turcia este o tara mult mai avansata decat noi. Ce stim noi despre turci, este ce stiu austriecii despre romani. Istanbulul, unde am trait si am locuit, este un oras cosmopolit, de o complexitate extraordinara si cu o viata culturala bogata. Eu acolo am facut haine barbatesti. Barbatii sunt la fel de cocheti ca italienii. Sunt mediteraneeni, sunt foarte atenti la fashion, la cum se imbraca. Provin dintr-un imperiu in care accentul se pune pe barbat, dintr-un popor care a purtat numeroase razboaie asa ca gena lor e adaptata sa faca barbati. Astfel incat este inflatie de barbati si o penurie de femei. Moda e peste tot iar Istanbul este, in acest moment, unul dintre cele mai cool si mai hip orase din Europa. Turcia a dat cativa designer faimosi care locuiesc la Londra si la Paris, care au facut lucrari extraordinare. Oamenii sunt calzi, primitori, curiosi sa cunoasca alti oameni. A fost una din cele mai frumoase perioade din viata mea.
Cum a fost in America?
Eu am plecat in America la studii. Trecusem prin Italia iar nevoia mea de ma perfectionare era foarte mare. Initial, m-am dus la un colegiu public, iar dupa un an m-am transferat la “Parsons & Ottis Art University”, unde am obtinut o bursa. Am si lucrat intre timp, in domeniul meu, ca sa pot supravietui. A fost o perioada extraordinar de grea dar care ma si defineste pentru ca atunci am invatat si am pus in practica tot ce imi trecea mie prin cap. Am prins foarte multa incredere in mine. Insa dincolo de asta, acolo e o lume deviata. Tu, de pe pozitia de emigrant, ai acces o lume sinistra. Din cauza asta, sase ani de zile nu m-am intors deloc in tara. Nu mi-am dat seama cum au trecut, in dorinta mea fireasca de a evolua, de a ajunge in zona din societate in care ma simteam confortabil.
De ce te-ai intors in Romania?
M-am dus in America la 30 de ani, nu la 20, si asta m-a facut sa intru in criza de timp. Au urmat recesiuni care m-au dat peste cap si mai mult. Insa, odata cu aceasta maturizare, am realizat ca nu sunt fericit intr-o lume in care nu am identitate. Eu aveam nevoie de o identitate, aveam nevoie sa vorbesc in numele a ceva, in numele a cuiva. Chiar daca sunt foarte bun pe domeniul meu, nu sunt capabil sa traiesc intr-o lume in care nu reprezint nimic, in care nu ma identific, de care nu apartin. Mi-am dat seama ca pentru orice lucru pe care vreau sa-l construiesc, am nevoie de o temelie foarte buna. Iar temelia trebuie sa fie de aici. Mari arogante legate de afirmarea international eu nu mai am, poate si din cauza varstei. Insa eu nu ma uit dupa afirmare. Scopul meu este ca ceea ce fac eu sa aiba impact, sa insemne ceva, mai mult decat un business. Aici, in Romania, pot sa schimb lumea, sa transform oamenii. Si asta ma motiveaza. Eu sunt asa cum sunt pentru a putea face ceva aici. Iar asta e o armonie.
Cum a fost intoarcerea in Romania?
Intoarcerea in Romania a fost un fel de emigrare, stiind limba. Aveam nevoie de traducator la inceput, pentru a putea intelege ce vor sa spuna oamenii, dincolo de cuvinte. Din pacate, noi asa gandim si asa functionam. La inceput mi se parea dificil. Parca ma intorsesem intr-o societate neo-comunista in care totul era fals, totul era ipocrizie, nimeni nu face ace zicea.
Muza lui Adrian Oianu — femeia cu personalitate sus
De ce barbatii fac haine pentru femei? De ce faci tu moda pentru femei
Fiecare barbat are o viziune legata de femeia ideala, despre cum ar trebui sa fie femeia din viata lui. Pe langa aceasta exista si o anumita detasare de care, noi, barbatii suntem in stare pentru ca noi nu imbracam aceste haine dar suntem cei care né bucuram foarte mult de ceea ce vedem. Personal, am nevoie sa simt ca particip la dezvoltarea complexa a feminitatii, ca pot pune putin umarul pentru ca aceasta frumusete care este femeia pentru mine, sa fie mai conturata, sa se vada mai mult. Si-atunci sunt foarte interest sa ghidez acest lucru intr-o anumita directie. Iar in momentul in care am fost bombardat de toata sexualitatea fara discernamant din graderoba, bineinteles ca reactia mea a fost sa arat ca te poti imbraca din cap pana in picioare si sa fii sexy, sa fii feminina, sa arati foarte frumos si lumea sa intoarca privirea dupa tine. Multe dintre femeile care imbraca rochiile noastre né spun surprinse ca, desi poarta o rochie neconventionala, care le acopera, starnesc admiratia. Asta e diferenta si asta am incercat sa arat: si anume ca nu carpele te fac speciala. Esti speciala. Hainele doar contureaza si arata cine esti. Rochitele mele par simpliste cateodata, eu ma duc mult spre minimalism, insa fac asta voit, las lucrurile cat mai simple, cat mai curate. Pastrez esentialul. Dincolo de asta, esti tu. Niciodata nu voi spune ca rochia mea te transforma in altcineva. Pentru ca multi vand asta, iar asta e vanzarea cheap: imbraca-te de la mine si vei devein o printesa. Nu e edevarat: daca nu esti o printesa, nu vei fi niciodata. Degeaba te imbraci. Aparent poti sa pacalesti unul doi trei, dar pe unul ca mine, niciodata.
Ce tip de personalitate feminina te inspira sa creezi?
Cand spun personalitate, ma refer la femei cu personalitate. Pentru ca sunt si femei fara personalitate. Nu ma intereseaza un anumit tip de personalitate, ma intereseaza sa aiba personalitate. Pentru ca daca ai personalitate, rochia mea te ajuta. E ca si in cazul unui tablou. Daca spune ceva, o rama va accentua ceea ce iti arata. Dar daca u spune nimic, ii poti pune toate ramele de pe pamant, il poti polei cu aur. Degeaba! La fel e si la oameni: ii poti polei, imbraca in costume si haine. Daca nu au personalitate si un caracter valoros, e inutil. Asa ca eu atat le cer fetelor care imbraca rochiile noastre: personalitate. Iar asta se decide de la sine. Rochiile mele nefiind exagerate, flamboyante, aleg oameni cu personalitate. Pentru ca unui om fara personalitate, care are o multime de insecuritati, nu ii ajunge designul meu.
Ce inseamna, in viziunea ta, o femeie cu personalitate?
Un om bine construit, cu o scara a valorilor sanatoasa, care are caracter, principii de viata sanatoase, o educatie si, evident, o anumita crestere. Vorbim despre oameni normali, de care e plina Romania, oameni decenti, oameni discreti, pe care nu-i vezi la televizor niciodata. Mass – media este acaparata de aceasta lume livida si lipsita de nuante, care a ajuns sa decida. Ca si celelalte aspecte ale vietii romanesti, si socialul este condus de niste finite stranii, ca sa nu le numesc altfel. Eu si cativa din tara asta pariem pe acesti oameni discreti, normali, care nu se vad. Oameni care stiu cum sa traiasca, stiu ce vor, isi sunt de ajuns. Rochita mea vine doar sa contureze, sa ajute privitorul sa vada nuantele, sa vada cum omul acesta complex mai are o fata, un strat in plus. Viata e frumoasa cand stii sa o asezonezi. E ca o salata care trebuie sa contina toate culorile ca sa fie buna. Atunci, toate simturile noastre reactioneaza. O traire deplina inseamna sa ai capacitatea sa gusti tot ce iti ofera spiritual uman, printre care si designul vestimentar.
Asadar, Adrian Oianu creeaza pentru …
Pentru acesti oamenii care au fost marginalizati. Oamenii decenti, discreti, carora educatia le spune sa nu faca scandal, sa nu se imbrace prea vulgar sau prea zgomotos. Oamenii acestia nu au unde sa se duca. Noroc ca exista H&M si Zara si ca toata lumea se poate imbraca bine, in conditii decente. Dar dincolo de asta, unde te duci? La mine clientul vine si isi un produs de design care are o viata dubla fata de un produs de la un magazin multi-brand. Si eu creez modelul cu sase luni inainte, ca si ei, insa lor le ia sase – opt luni pana cand produsul ajunge in magazine. In schimb, la mine e astazi. Ceea ce iti aduce un avans considerabil.
Noi nu né lafaim in nu stiu ce pungi, nu am cosntruit show-room-ul in nu stiu ce forma, nu avem candelabre. Eu nu vreau sa pun oamenii sa plateasca aceste candelabre. Mai bine nu pun nimic, si platesti designul. Vrei sa vinzi design, vinde si design si atat. Mi se pare o aroganta sa traiesti ca un print din lumea basmelor si imi iei banii pentru asta. Daca vin la tine sa-mi iau haine, da-mi haine si atat. In ceea ce né priveste, acestea inseamna produsul cel mai de lux in industria designului vestimentar din Romania: materialul, textura, originalitatea, toate sunt aici.
Ce anume iti atrage atentia la o femeie?
Increderea in sine . Eu vad increderea in sine in feminitate, in fragilitate, in capacitatea de a arata ca esti vulnerabil. Toti oamenii sunt vulnerabili. Dar suntem capabili sa né aratam vulnerabilitate ain fata celorlalti? Nu, né construim o armura si nu mai lasam nimic sa né raneasca. Dar si suferinta face parte din viata. Cum poti sa traiesti fara sa fii ranit, fara sa suferi, fara sa fii dezamagit? Dupa care sa ai bucurie, dupa care sa ai regasiri, dupa care sa ai impliniri… Oare nu asta e viata? Putem sa né prefacem, dar atunci nu mai traim. E un surogat in care nimic nu e, ce e. Pe mine ma intereseaza autenticitatea, oamenii simpli, directi care sunt capabili sa se arate pe ei. Feminitatea contine toate lucrurile astea. Eu cred ca omul poate sa fie extraordinar de puternic, de sigur pe el si, in acelasi timp, sensibil, fragil, vulnerabil.
In ultimii ani am asistat la o avalansa de dezgoliri. Oare barbatii nu trebuie sa reinvete sa redescopere femeia, dincolo de aparente?
Bineinteles. Barbatii au in ei chestia asta dar o ignora pentru ca societatea a incurajat un anumit tip de comportament: bea, fumeaza, mergi in club, fara rost de-o femeie. Insa ei nu sunt asa. De aceea, reactia barbatilor a fost de retragere. Barbatii au devenit mai sensibili, libidoul le-a scazut, hormonii sunt amestecati, din ce in ce mai multi au ales calea homosexualitatii. Dar toate acestea sunt reactii fata de femeile cu apucaturi masculine. Unde sunt femeile pe care trebuiau ei sa le cucereasca? Aici trebuie sa asezam lucrurile. Barbatii sunt barbati, femeile sunt femei. Hai sa pastram armonia naturala.
Deci si femeile au de lucru..
Fara discutie. Femeile trebuie, incet incet, sa se reintoarca la feminitate, sa renunte la aceasta apropiere artificiala de masculinitate despre care ele cred ca inseamna putere. Nu e adevarat. Femeia fermecatoare, feminina, este de zece ori mai puternica decat un mascul. Un mascul e doar un nauc care vine unde-l chemi tu si dupa cum te plimbi tu. Si aici revenim la increderea in sine. Pentru ca o femeie sa poata sa faca asta, trebuie sa aiba incredere in ea, sa isi aduca aminte ce reprezinta, ce i-a dat natura. Ce ti-a dat natura e mai important decat orice artificiu pe care il poti face intr-o viata necajita de om. Cum te misti, cum intinzi o mana, cum mintea ta femeiasca te duce intr-o directie si –atunci noi suntem nauci…Iar atunci cand femeia capata aceasta incredere iar eu o ajut cu o rochie, asta afecteaza barbatul imediat. El observa ceva la care nu trebuie sa se gandeasca, dar pe care il simte. E esential, e natura, e echilibru, e armonie. Si brusc, totul se deschide. Iar asta atrage si schimba si barbatul care se uita dincole de aparente si spune: imi place echilibrul de aici. As vrea sa fiu in lumea asta si nu in lumea aia. Ma asteptam sa fie nevoie sa lupt mai mult. Insa totul vine natural. Te sperii pentru ca intr-un timp foarte scurt, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Noi avem prezentari in tara iar publicul nostru de acum trei ani este foarte diferit de publicul nostrude acum. Din neant, aceste femei s-au transformat. Sunt toate in rochite, feminine, cochete,vesele, increzatoare in ele, arata superb. Iar asta schimba si barbatul.
Post scriptum sus
Te implici in proiecte caritabile. De ce?
E o chestie care ma face pe mine fericit, un egoism pana la urma. Si nu vreau sa fac caz de egoismele mele (rade). In America am invatat esentialul unei parti a firii umane: sa-l ajuti pe celalalt, sa faci bine. Asta la noi nu exista. Am descoperit cat de benefic poate fi pentru fiecare din noi, cat de superba e senzatia ca nu esti doar un consumator, ca poti sa devii cateodata o minune. Ca poti transforma viata unui copil intr-o bucurie. Si asta da o alta valenta omului. Cand m-am intors in Romania, am fost foarte interesat sa pun in aplicare ceea ce am invatat in America. Am gasit o fundatie, am inceput cu voluntariat, poze. Acum avem diferite proiecte si né gandim la urmatoarea etapa. Partea asta va fi cu mine toata viata si cred ca toti oamenii ar trebui sa se implice in actiuni caritabile. Problema, in Romania, este ca nu exista un sistem si o cale. Plus ca suntem tinuti intr-o ignoranta si o fuga dupa ziua de maine, care nu né permit sa né gandim la altceva.
Din cate stiu eu, si fotografia va ramane cu tine toata viata….
O, da… Imi aduc aminte de perioada cand eram in clasa a doua sau a treia si am infiintat cu prietenul meu cel mai bun “Cercul de fotografie”. Asta e una dintre pasiunile mele de-o viata. Multi ani am iesit prin oras, cu aparatul de gat. In ultima vreme, incerc sa aduc si fotografia pe care o fac la nivelul de impact pe care il au hainele. Pozele mele nu-s asa de comerciale, de spectaculoase insa cred eu ca prind un pic de feminitate, un pic de gest delicat. Incerc sa fiu discret pentru ca e usor sa fii discret in poze, sa te misti dar eu fac poze in care nu exista pozitii stranii, nu exista prea multa miscare, prea multa atitudine. Trebuie sa fii atent, sa te uiti, ca sa intelegi de ce pozele mele sunt miscate tot timpul. Incerc sa prind viata, dinamismul vietii subtil. Noi respiram tot timpul….
English 
French 
Japanese 
Loading...
Adrian Oianu — magicianul (Andreea Bilig, www.ambientalia.ro, decembrie 2009)
Hainele barbatesti se fac in Italia. Punct.
M-am intalnit cu Adrian Oianu intr-o dupa-amiaza de sambata, la show-room. Ceea ce credeam ca va fi o intalnire
scurta, de o jumatate de ora, s-a transformat intr-o dupa-amiaza placuta de duminica. In primul rand, pentru ca Adrian vorbeste cu pasiune despre femeia cu personalitate, despre perioada petrecuta in Turcia dar si despre stilul vestimentar masculina. Dupa o perioada lunga, petrecuta in afara Romaniei, a revenit in tara pentru ca simte ca aici este nevoie de el, ca aici poate sa aduca o schimbare in bine, sa transforme oamenii. Sa invete fetele tinere sa apeleze la designer si nu la croitoresele bunicii. “Indirect educam, asta e si utilitatea noastra. Oamenii nu inteleg. Inca se duc in cartiere si isi fac haine la comanda. Romanul crede ca se pricepe la toate. Multe fête, obisnuite de la mama, de la bunica, se duc la croitorese. Acestea le iau o caldare de bani si le fac niste bazaconii. In Romania au aparut niste designeri care iti ofera un lucru, de care nici o croitoreasa nu e capabila. Sa nu mai vorbim de actualitate,”spune Adrian. “ In luna noiembrie, Adrian Oianu va prezenta colectia de toamna.
Despre tendinte si barbati bine imbracati
Ce inseamna un barbat bine imbracat?
Un barbat bine imbracat, este in primul rand, un barbat sanatos, un barbat care isi respecta corpul. Dupa care ii pui o camasa, un sacou si un pantalon si e ok. Trebuie sa existe o grija legata de trupul tau, pe care barbatii romani o neglijeaza. Dar asta cred ca vine de la femei. Pentru ca femeia nu are pretentia asta de la el. Pentru ea e suficient sa ii dea bani si sa o intretina. In alte tari europene, barbatii sunt atenti cu ei insisi. Vorbesc fara sa simti misoginismul, ceea ce reprezinta o mare eleganta, la fel ca si capacitatea de a asculta. In ceea ce priveste hainele, fiecare trebuie sa se adapteze la viata pe care o are. Un barbat care se imbraca formal, intr-un costum, arata extraordinar de bine. Nu trebuie sa fie neaparat costumul clasic, sinistru. Daca ai o viata activa, costumul poate fi mai sport, mai lejer. Elegant in Europa inseamna sa fii atent cu corpul tau si hainele sa stea pe tine.
Care sunt tendintele pentru acest sezon in materie de moda barbateasca?
Pantalonii se scurteaza foarte mult si hainele sunt un pic mai formale. Camasa este alba. Revin balonzainele, trenciurile, palariile – eu sunt mare adept. Mie imi place. Moda barbateasca incearca sa reintoarca la radacini. Mi se pare interesant pentru ca o astfel de vestimentatie obliga barbatul la anumite gesturi, ii schimba foarte mult atitudinea. Si arata bine si band o bere Peroni. Merita sa vedem, e frumos.
De regula, tii cont de tendinte in stilul tau vestimentar?
In mare. Mi s-ar parea un pic exagerat acum. O faceam cand aveam 20 de ani. La varsta mea, m-am relaxat cu carpele. Imi place sa fiu atent, dar dincolo de asta ma intereseaza mult confortul, sa ma simt eu bine, si o anumita flexibilitate. Imi place sa port sneakers la costume.
Care este tinuta preferata pentru un eveniment?
Tuxedo. Daca poti sa porti tuxedo, poarta tuxedo.
Ce recomanzi in timpul zilei?
Eu port camasa si pantaloni. Tot timpul am o palarie sau o sapca, ceva de genul asta. Imi plac trenciurile, jachetele, sacourile cu Lycra, care iti dau confort sa poti sa te misti, sa conduci. Important e sa ai camasi frumoase si sa fii atent la cateva piese confortabile.
Care e cel mai important accesoriu barbatesc?
Cred ca ceasul dar nu cred in accesorii barbatesti, ma sperie idea. Daca esti Indian, iti pui un colt de urs la gat. Asta inteleg. Dar in societatea noastra, nu cred in asa ceva. Poate in tatuaje… de ce nu? Cred ca e o cale buna de a arata, cateodata, o parte a caracterului tau si a fi deschis si hotarat legat de aceasta.
Ce impact a avut moda italiana asupra ta?
Hainele barbatesti se fac in Italia. Punct. Singurii producatori de haine barbatesti sunt italienii. Industria modei barbatesti este din Italia. Oriunde te uiti pe planeta asta, hainele barbatesti sunt italiene. Nu se poate sa traim altfel decat cu moda italiana. Toata viata m-am uitat acolo. Pentru mine, toate hainele vin Italia mai mult sau mai putin. Ca barbat, daca vrei sa te imbraci, trebuie sa te imbraci cu lucruri italiene.
Etapele unei maturizari artistice sus
Ai fost plecat din Romania niste ani buni. Cum este Turcia din punct de vedere al industriei de fashion si al stilului vestimentar masculin?
Turcia este o tara mult mai avansata decat noi. Ce stim noi despre turci, este ce stiu austriecii despre romani. Istanbulul, unde am trait si am locuit, este un oras cosmopolit, de o complexitate extraordinara si cu o viata culturala bogata. Eu acolo am facut haine barbatesti. Barbatii sunt la fel de cocheti ca italienii. Sunt mediteraneeni, sunt foarte atenti la fashion, la cum se imbraca. Provin dintr-un imperiu in care accentul se pune pe barbat, dintr-un popor care a purtat numeroase razboaie asa ca gena lor e adaptata sa faca barbati. Astfel incat este inflatie de barbati si o penurie de femei. Moda e peste tot iar Istanbul este, in acest moment, unul dintre cele mai cool si mai hip orase din Europa. Turcia a dat cativa designer faimosi care locuiesc la Londra si la Paris, care au facut lucrari extraordinare. Oamenii sunt calzi, primitori, curiosi sa cunoasca alti oameni. A fost una din cele mai frumoase perioade din viata mea.
Cum a fost in America?
Eu am plecat in America la studii. Trecusem prin Italia iar nevoia mea de ma perfectionare era foarte mare. Initial, m-am dus la un colegiu public, iar dupa un an m-am transferat la “Parsons & Ottis Art University”, unde am obtinut o bursa. Am si lucrat intre timp, in domeniul meu, ca sa pot supravietui. A fost o perioada extraordinar de grea dar care ma si defineste pentru ca atunci am invatat si am pus in practica tot ce imi trecea mie prin cap. Am prins foarte multa incredere in mine. Insa dincolo de asta, acolo e o lume deviata. Tu, de pe pozitia de emigrant, ai acces o lume sinistra. Din cauza asta, sase ani de zile nu m-am intors deloc in tara. Nu mi-am dat seama cum au trecut, in dorinta mea fireasca de a evolua, de a ajunge in zona din societate in care ma simteam confortabil.
De ce te-ai intors in Romania?
M-am dus in America la 30 de ani, nu la 20, si asta m-a facut sa intru in criza de timp. Au urmat recesiuni care m-au dat peste cap si mai mult. Insa, odata cu aceasta maturizare, am realizat ca nu sunt fericit intr-o lume in care nu am identitate. Eu aveam nevoie de o identitate, aveam nevoie sa vorbesc in numele a ceva, in numele a cuiva. Chiar daca sunt foarte bun pe domeniul meu, nu sunt capabil sa traiesc intr-o lume in care nu reprezint nimic, in care nu ma identific, de care nu apartin. Mi-am dat seama ca pentru orice lucru pe care vreau sa-l construiesc, am nevoie de o temelie foarte buna. Iar temelia trebuie sa fie de aici. Mari arogante legate de afirmarea international eu nu mai am, poate si din cauza varstei. Insa eu nu ma uit dupa afirmare. Scopul meu este ca ceea ce fac eu sa aiba impact, sa insemne ceva, mai mult decat un business. Aici, in Romania, pot sa schimb lumea, sa transform oamenii. Si asta ma motiveaza. Eu sunt asa cum sunt pentru a putea face ceva aici. Iar asta e o armonie.
Cum a fost intoarcerea in Romania?
Intoarcerea in Romania a fost un fel de emigrare, stiind limba. Aveam nevoie de traducator la inceput, pentru a putea intelege ce vor sa spuna oamenii, dincolo de cuvinte. Din pacate, noi asa gandim si asa functionam. La inceput mi se parea dificil. Parca ma intorsesem intr-o societate neo-comunista in care totul era fals, totul era ipocrizie, nimeni nu face ace zicea.
Muza lui Adrian Oianu — femeia cu personalitate sus
De ce barbatii fac haine pentru femei? De ce faci tu moda pentru femei
Fiecare barbat are o viziune legata de femeia ideala, despre cum ar trebui sa fie femeia din viata lui. Pe langa aceasta exista si o anumita detasare de care, noi, barbatii suntem in stare pentru ca noi nu imbracam aceste haine dar suntem cei care né bucuram foarte mult de ceea ce vedem. Personal, am nevoie sa simt ca particip la dezvoltarea complexa a feminitatii, ca pot pune putin umarul pentru ca aceasta frumusete care este femeia pentru mine, sa fie mai conturata, sa se vada mai mult. Si-atunci sunt foarte interest sa ghidez acest lucru intr-o anumita directie. Iar in momentul in care am fost bombardat de toata sexualitatea fara discernamant din graderoba, bineinteles ca reactia mea a fost sa arat ca te poti imbraca din cap pana in picioare si sa fii sexy, sa fii feminina, sa arati foarte frumos si lumea sa intoarca privirea dupa tine. Multe dintre femeile care imbraca rochiile noastre né spun surprinse ca, desi poarta o rochie neconventionala, care le acopera, starnesc admiratia. Asta e diferenta si asta am incercat sa arat: si anume ca nu carpele te fac speciala. Esti speciala. Hainele doar contureaza si arata cine esti. Rochitele mele par simpliste cateodata, eu ma duc mult spre minimalism, insa fac asta voit, las lucrurile cat mai simple, cat mai curate. Pastrez esentialul. Dincolo de asta, esti tu. Niciodata nu voi spune ca rochia mea te transforma in altcineva. Pentru ca multi vand asta, iar asta e vanzarea cheap: imbraca-te de la mine si vei devein o printesa. Nu e edevarat: daca nu esti o printesa, nu vei fi niciodata. Degeaba te imbraci. Aparent poti sa pacalesti unul doi trei, dar pe unul ca mine, niciodata.
Ce tip de personalitate feminina te inspira sa creezi?
Cand spun personalitate, ma refer la femei cu personalitate. Pentru ca sunt si femei fara personalitate. Nu ma intereseaza un anumit tip de personalitate, ma intereseaza sa aiba personalitate. Pentru ca daca ai personalitate, rochia mea te ajuta. E ca si in cazul unui tablou. Daca spune ceva, o rama va accentua ceea ce iti arata. Dar daca u spune nimic, ii poti pune toate ramele de pe pamant, il poti polei cu aur. Degeaba! La fel e si la oameni: ii poti polei, imbraca in costume si haine. Daca nu au personalitate si un caracter valoros, e inutil. Asa ca eu atat le cer fetelor care imbraca rochiile noastre: personalitate. Iar asta se decide de la sine. Rochiile mele nefiind exagerate, flamboyante, aleg oameni cu personalitate. Pentru ca unui om fara personalitate, care are o multime de insecuritati, nu ii ajunge designul meu.
Ce inseamna, in viziunea ta, o femeie cu personalitate?
Un om bine construit, cu o scara a valorilor sanatoasa, care are caracter, principii de viata sanatoase, o educatie si, evident, o anumita crestere. Vorbim despre oameni normali, de care e plina Romania, oameni decenti, oameni discreti, pe care nu-i vezi la televizor niciodata. Mass – media este acaparata de aceasta lume livida si lipsita de nuante, care a ajuns sa decida. Ca si celelalte aspecte ale vietii romanesti, si socialul este condus de niste finite stranii, ca sa nu le numesc altfel. Eu si cativa din tara asta pariem pe acesti oameni discreti, normali, care nu se vad. Oameni care stiu cum sa traiasca, stiu ce vor, isi sunt de ajuns. Rochita mea vine doar sa contureze, sa ajute privitorul sa vada nuantele, sa vada cum omul acesta complex mai are o fata, un strat in plus. Viata e frumoasa cand stii sa o asezonezi. E ca o salata care trebuie sa contina toate culorile ca sa fie buna. Atunci, toate simturile noastre reactioneaza. O traire deplina inseamna sa ai capacitatea sa gusti tot ce iti ofera spiritual uman, printre care si designul vestimentar.
Asadar, Adrian Oianu creeaza pentru …
Pentru acesti oamenii care au fost marginalizati. Oamenii decenti, discreti, carora educatia le spune sa nu faca scandal, sa nu se imbrace prea vulgar sau prea zgomotos. Oamenii acestia nu au unde sa se duca. Noroc ca exista H&M si Zara si ca toata lumea se poate imbraca bine, in conditii decente. Dar dincolo de asta, unde te duci? La mine clientul vine si isi un produs de design care are o viata dubla fata de un produs de la un magazin multi-brand. Si eu creez modelul cu sase luni inainte, ca si ei, insa lor le ia sase – opt luni pana cand produsul ajunge in magazine. In schimb, la mine e astazi. Ceea ce iti aduce un avans considerabil.
Noi nu né lafaim in nu stiu ce pungi, nu am cosntruit show-room-ul in nu stiu ce forma, nu avem candelabre. Eu nu vreau sa pun oamenii sa plateasca aceste candelabre. Mai bine nu pun nimic, si platesti designul. Vrei sa vinzi design, vinde si design si atat. Mi se pare o aroganta sa traiesti ca un print din lumea basmelor si imi iei banii pentru asta. Daca vin la tine sa-mi iau haine, da-mi haine si atat. In ceea ce né priveste, acestea inseamna produsul cel mai de lux in industria designului vestimentar din Romania: materialul, textura, originalitatea, toate sunt aici.
Ce anume iti atrage atentia la o femeie?
Increderea in sine . Eu vad increderea in sine in feminitate, in fragilitate, in capacitatea de a arata ca esti vulnerabil. Toti oamenii sunt vulnerabili. Dar suntem capabili sa né aratam vulnerabilitate ain fata celorlalti? Nu, né construim o armura si nu mai lasam nimic sa né raneasca. Dar si suferinta face parte din viata. Cum poti sa traiesti fara sa fii ranit, fara sa suferi, fara sa fii dezamagit? Dupa care sa ai bucurie, dupa care sa ai regasiri, dupa care sa ai impliniri… Oare nu asta e viata? Putem sa né prefacem, dar atunci nu mai traim. E un surogat in care nimic nu e, ce e. Pe mine ma intereseaza autenticitatea, oamenii simpli, directi care sunt capabili sa se arate pe ei. Feminitatea contine toate lucrurile astea. Eu cred ca omul poate sa fie extraordinar de puternic, de sigur pe el si, in acelasi timp, sensibil, fragil, vulnerabil.
In ultimii ani am asistat la o avalansa de dezgoliri. Oare barbatii nu trebuie sa reinvete sa redescopere femeia, dincolo de aparente?
Bineinteles. Barbatii au in ei chestia asta dar o ignora pentru ca societatea a incurajat un anumit tip de comportament: bea, fumeaza, mergi in club, fara rost de-o femeie. Insa ei nu sunt asa. De aceea, reactia barbatilor a fost de retragere. Barbatii au devenit mai sensibili, libidoul le-a scazut, hormonii sunt amestecati, din ce in ce mai multi au ales calea homosexualitatii. Dar toate acestea sunt reactii fata de femeile cu apucaturi masculine. Unde sunt femeile pe care trebuiau ei sa le cucereasca? Aici trebuie sa asezam lucrurile. Barbatii sunt barbati, femeile sunt femei. Hai sa pastram armonia naturala.
Deci si femeile au de lucru..
Fara discutie. Femeile trebuie, incet incet, sa se reintoarca la feminitate, sa renunte la aceasta apropiere artificiala de masculinitate despre care ele cred ca inseamna putere. Nu e adevarat. Femeia fermecatoare, feminina, este de zece ori mai puternica decat un mascul. Un mascul e doar un nauc care vine unde-l chemi tu si dupa cum te plimbi tu. Si aici revenim la increderea in sine. Pentru ca o femeie sa poata sa faca asta, trebuie sa aiba incredere in ea, sa isi aduca aminte ce reprezinta, ce i-a dat natura. Ce ti-a dat natura e mai important decat orice artificiu pe care il poti face intr-o viata necajita de om. Cum te misti, cum intinzi o mana, cum mintea ta femeiasca te duce intr-o directie si –atunci noi suntem nauci…Iar atunci cand femeia capata aceasta incredere iar eu o ajut cu o rochie, asta afecteaza barbatul imediat. El observa ceva la care nu trebuie sa se gandeasca, dar pe care il simte. E esential, e natura, e echilibru, e armonie. Si brusc, totul se deschide. Iar asta atrage si schimba si barbatul care se uita dincole de aparente si spune: imi place echilibrul de aici. As vrea sa fiu in lumea asta si nu in lumea aia. Ma asteptam sa fie nevoie sa lupt mai mult. Insa totul vine natural. Te sperii pentru ca intr-un timp foarte scurt, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Noi avem prezentari in tara iar publicul nostru de acum trei ani este foarte diferit de publicul nostrude acum. Din neant, aceste femei s-au transformat. Sunt toate in rochite, feminine, cochete,vesele, increzatoare in ele, arata superb. Iar asta schimba si barbatul.
Post scriptum sus
Te implici in proiecte caritabile. De ce?
E o chestie care ma face pe mine fericit, un egoism pana la urma. Si nu vreau sa fac caz de egoismele mele (rade). In America am invatat esentialul unei parti a firii umane: sa-l ajuti pe celalalt, sa faci bine. Asta la noi nu exista. Am descoperit cat de benefic poate fi pentru fiecare din noi, cat de superba e senzatia ca nu esti doar un consumator, ca poti sa devii cateodata o minune. Ca poti transforma viata unui copil intr-o bucurie. Si asta da o alta valenta omului. Cand m-am intors in Romania, am fost foarte interesat sa pun in aplicare ceea ce am invatat in America. Am gasit o fundatie, am inceput cu voluntariat, poze. Acum avem diferite proiecte si né gandim la urmatoarea etapa. Partea asta va fi cu mine toata viata si cred ca toti oamenii ar trebui sa se implice in actiuni caritabile. Problema, in Romania, este ca nu exista un sistem si o cale. Plus ca suntem tinuti intr-o ignoranta si o fuga dupa ziua de maine, care nu né permit sa né gandim la altceva.
Din cate stiu eu, si fotografia va ramane cu tine toata viata….
O, da… Imi aduc aminte de perioada cand eram in clasa a doua sau a treia si am infiintat cu prietenul meu cel mai bun “Cercul de fotografie”. Asta e una dintre pasiunile mele de-o viata. Multi ani am iesit prin oras, cu aparatul de gat. In ultima vreme, incerc sa aduc si fotografia pe care o fac la nivelul de impact pe care il au hainele. Pozele mele nu-s asa de comerciale, de spectaculoase insa cred eu ca prind un pic de feminitate, un pic de gest delicat. Incerc sa fiu discret pentru ca e usor sa fii discret in poze, sa te misti dar eu fac poze in care nu exista pozitii stranii, nu exista prea multa miscare, prea multa atitudine. Trebuie sa fii atent, sa te uiti, ca sa intelegi de ce pozele mele sunt miscate tot timpul. Incerc sa prind viata, dinamismul vietii subtil. Noi respiram tot timpul….